duminică, 29 august 2010

Plaja de gheata.

Vantul racoros de Vama imi trece prin par... este frig. Nisipul e rece. Am pe mine rochia turcuaz de la mama, fara bretele. Pe dedesubt am costumul de baie . In dreapta mea am chitara neagra plina de nisip , iar in stanga geanta de plaja  in care se afla "Invitatie la vals" , telefonul mobil + castile , crema de soare , prosopul , oja rosie de la Ruxii . Stau singura sub o umbrela . De ce singura ? Pentru ca restul sunt la hotel . 
Stateam si ma gandeam
Stateam si ma gandeam la vara asta.. Am cunoscut multe persoane noi . Am dezamagit multi oameni . 
Stateam si ma gandeam ca prietenia la varsta asta e o iluzie. Sa fim seriosi , cati dintre noi o sa mai aiba aceiasi prieteni "cei mai buni" dupa terminarea liceului ? O sa se destrame, de-aia multe dintre certurile pe care le-am avut nu le regret. Nu prea imi pasa. Prietenia si iubirea sunt niste chestii pe care nu le stiu prea multi , in general. Hai sa nu aud ca aberez. Ganditi-va mai bine . 


In fine, gandurile imi zboara de-asupra plajii ca un zmeu care se lasa purtat de vant nestiind unde ajunge, in ce directie . 
A fost o vara speciala. Inca mai e ... vreo 2 zile,dar dupa..septembrie. Scoala, probleme, sedinte, certuri cu mama.. nici nu vreau sa ma gandesc. Savurez fiecare moment pe cat de mult pot, nu se stie niciodata ce se poate intampla. 


"Traieste fiecare clipa ca si cum ar fi ultima"


Listening to : Augustana - Sunday best.

5 comments:

Octavian spunea...

Nu chiar. Prietenia este o iluzie obscura a propriului caracter, unde fiecare individ(a) isi are locul intr-un "plan" mult mai complex decat pare a fi, in care experientele, puse cap la cap, reprezinta un "camp" sau "circuit" cu obstacole care ne testeaza in fiecare moment. Depinde doar de noi sa trecem peste ele si sa evoluam, sa ne descoperim cu adevarat forma egoului si sa nu mai traim sub umbra perfida a unei fantasme ce pare a ne definii. Niciodata nu-i prea tarziu, fiecare intamplare este declansata de alta, creandu-se o reactie-n lant, iar din aproape-n aproape putem invata din greselile noastre din trecut, eliminand pentru totdeauna cauza o data ajunsi la "radacina". Intreaba-te de ce ai parte mereu de acelasi deznodamant, cu toate ca ai mai trecut prin asa ceva in trecut. Ai sa descoperi ca nu ai invatat niciodata cu adevarat din greselile pe care le-ai facut, doar ai avut iluzia asta pentru o anumita perioada de timp, iar cand ai fost "testata" pentru a 2-a oara ai facut aceleasi lucruri, ai mers pe aceleasi principii, dar sub alta forma, in modul asta ajungand la o confuzie totala. Abordand problema dintr-un alt punct de vedere si *crezand* doar c-o abordezi sunt 2 lucruri extrem de diferite cu o linie foarte fina de trecere. Negru-i tot negru, chiar daca-i metalic.
Meeh, sper ca n-am fost prea incoerent la ora asta, important e doar sa-ti ofer scanteia necesara pentru a aprinde un foc in toata regula.

Laura spunea...

hai ma lasi ? =)))
stii ca am dreptate

Octavian spunea...

Dreptatea ta nu coincide cu dreptatea mea. Paralelism !

Laura spunea...

Intotdeauna am fost paraleli, stii doar.

Octavian spunea...

"Intotdeauna" te duce cu gandul la un interval destul de indelungat de timp. In cazul nostru se aplica doar vreo 16 zile. Sofism !

Trimiteți un comentariu